Tradiții românești din Țara Făgărașului • Tradiții vechi la Comăna Documentele istorice prezintă în cercetările de etnografie și folclor izvoare a căror însemnătate a fost subliniată mai cu seamă pentru încadrarea istorică a fenomenelor studiate într-o cronologie bine delimitată. Nu sunt lipsite de interes semnalarea și publicarea acelor documente al căror cuprins poate interesa, alături de istorie și pe etnograf sau pe folclorist. Plugarul este un obicei folcloric prezent în câteva sate făgărășene, în care este sărbătorit cel mai harnic fecior din sat. Se desfășoară în a doua zi a Sfintelor Paști (în Lunea Luminată). Se sărbătorește feciorul care iese primăvara primul la arat, cu alte cuvinte, cel mai harnic fecior din sat. Este o atracție turistică, deosebit de frumoasă și destul de rară.

Plugarul

Plugarul este un obicei agrar atestat încă din 31 octombrie 1767 la Comăna de Jos și sărbătorește ieșirea primului fecior din sat la arat. Textul documentului, păstrat în Arhiva de Stat Cluj, Colecția de documente, fond Blaj, document numărul 556, se prezintă sub forma următoare:

“Noi, biraele satului, împreuna cu jurații noștri și cu toți sătenii din Comăna de Jos, dăm această credincioasă atețtație a noastră la mâna lui Neaga, jobagul cinstitei nații, precum că în anul 1765 au venit Onea Vodă, cătană, în Comăna de Sus, la moșia sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind feciorii de aici din satul Comăna de Jos, la David Neaga, după cum avem noi obcină de să adună pe sărbători feciorii.

Ion Vodă, cunoscându-se cu oameni de aici din satul nostru, au venit aici în satul nostru și întâlnindu-se cu feciorii s-au dususă cu ei la gazda lor, adică la David Neaga unde au șezut de s-au jucat cu feciorii pănă au eșit sărbătorile noastre. Apoi iarași s-au dus la casa din Comăna de Sus, mai mult noi aicea în satul nostru nu știm să fi șezut; iar, pe sărbatori, noi nu l-am văzut în mondire cătănești îmbrăcat, ci în haine rumănești, în cioareci și în zecichie, în căciulă și părul înnodat pe doua părți, pentru un care lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna de Jos, în luna lui octombrie în 31 zile, anul 1767.”

Turca sau Ceata

Turca sau Ceata Este unul dintre cele mai spectaculoase și complexe obiceiuri legate de Crăciun, s-a păstrat până astăzi în satele din Țara Făgărașului.

Numele obiceiului provine de la ceata de feciori care merge cu colindul prin sat. În Comăna de Jos, ceata este constituită din cinci feciori din sat, numărul lor fiind respectat cu strictețe. Fiecare flăcău are un rol bine definit. Ceata are rolul de a colinda familiile de gospodari din sat, odată cu venirea Crăciunului. Membrii cetei se adună în seara de Sfântul Nicolae.

În trecut intrau în ceată feciorii trecuți de 18 ani care urmau să plece în armată în anul următor. În prezent, din lipsă de feciori, regula a devenit extrem de elastică. Vătaful mare, care îndeplinește funcția de conducător al cetei, este ales din rândul celor mai populari feciori din sat.

După alegerea cetei, membrii ei iși tocmesc o gazdă în sat, în locuința căreia vor repeta în fiecare seară până în Ajunul Crăciunului.

Pe 24 decembrie, membrii cetei pornesc la colindat. Se începe cu casa gazdei și se continuă cu celelalte case din sat. Ziua de colindat se încheie de regulă după miezul nopții, cu jocul turcii în casele familiilor “de frunte” ale satului sau in cadrul familiilor care au feciori și fete de căsătorit.

Pe 25 decembrie, feciorii din ceată trebuie să se trezească devreme pentru a merge la biserică, “altfel le face observație părintele”. La finalul slujbei ceata își continuă colindatul. În aceeași seara, la căminul cultural se organizeaza joc. Aceiași flacăi din ceată vor organiza și jocul de Anul Nou, cel de Bobotează și cel pe 7 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ioan.